היהודים ככל הנראה החלו להגיע לרומניה כבר בשנת 101 לספירה יחד עם הלגיונות הרומאים. גל מאוחר יותר של הגירה יהודית לרומניה, היה של יהודים שהתיישבו בולאכיה לאחר שגורשו מהונגריה בשנת 1367. מאז שרומניה החלה להיות נתיב סחר מרכזי, סוחרים יהודים רבים עברו בה ולבסוף אף התיישבו בה. היהודים מילאו תפקיד חשוב בהפיכתה של רומניה ממערכת פיאודלית למערכת הפועלת על משק מודרני, והיו פעילים בחיי התרבות במדינה. עם זאת, היהודים סבלו מניכור אנטישמי ורק לאחר מלחמת העולם הראשונה, נחקקו חוקים אשר הקנו חרות ליהודי רומניה. 
בין השנים 1918-1940, השטח שהיה בשליטת רומניה הורחב. הערכה היא, כי בערב מלחמת העולם השנייה, היו כ-800,000 יהודים בשטחה המורחב של רומניה. מתוך כלל היהודים שנשארו תחת שליטה רומנית, כ-265,000 יהודים (יותר מ-40%) נרצחו. רבים ע"י הצבא הרומני ומשמר הברזל הפשיסטי האכזר. כ-400,000 יהודים שרדו את המלחמה בשטחה של רומניה. משנת 1948 עד שנת 1988 כ-300,000 יהודים עזבו את רומניה ועלו ארצה או היגרו לדרום וצפון אמריקה. עם כניסתו של השלטון הקומוניסטי לרומניה, נאסרה כל פעילות ציונית, אך שגרת החיים היהודית ברומניה המשיכה. לאחר המהפך של 1989, הוחזר הרכוש של הקהילה היהודית אשר נלקח בידי המשטר הקומוניסטי, ואותה הקהילה החלה לחדש את החיים היהודים במדינה. 

הודות לנדיבותו הרבה של ד"ר ראובן רודיך, המדור לתיעוד בעל פה הצליח לאסוף, לקטלג, להמיר לפורמט דיגיטלי ולהנגיש על גבי האינטרנט, מעל ל-100 ראיונות המשקפים היסטוריה מרתקת זו. רבים מן המרואיינים מדברים על קהילותייהם הפורחות לפני המלחמה. הפרוייקטים המופיעים באתר זה כוללים בין היתר ראיונות על החינוך היהודי בטנסילבניה, על התנועה הציונית ברומניה בימי מלחמת העולם השנייה, על בריחה ועליה ב', על מהגרים ממוצא רומני שהיגרו לדרום וצפון אמריקה או כאלו שעלו ארצה ועוד.

 

Evreii ar fi ajuns pentru prima dată pe teritoriul actual al României odată cu legiunile romane, începând cu anul 101 e.n. Un alt val de imigranți evrei s-a stabilit în Țara Românească, după ce au fost expulzați din Ungaria, în 1367. Din moment ce România se afla pe traseul unei rute comerciale majore, mulți negustori evrei au călătorit pe acest drum, iar în cele din urmă unii s-au și stabilit în acest teritoriu. 
Evreii au jucat un rol important în transformarea României dintr-un stat feudal într-o economie modernă. De asemenea, ei au fost activi în viața culturală a țării. Cu toate acestea, încă de la început, evreii au suferit din cauza atitudinilor anti-evreiești. Abia după Primul Război Mondial au apărut legi privind emanciparea evreilor români. 
Între 1918 și 1940 granițele României s-au extins. Se estimează că pe teritoriul României Mari trăiau aproximativ 800.000 de evrei, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Dintre evreii care se aflau în teritoriile aflate sub jurisdicție română, circa 265.000 (mai mult de 40%) au fost uciși de către Armata română și de către Garda de Fier. 
Circa 400.000 de evrei au supraviețuit Holocaustului pe teritoriul României. Între 1948 și 1988, aproximativ 300.000 de evrei au părăsit România și au emigrat în Israel și America de Nord și de Sud. Odată cu apariția dominației comuniste, orice activitate sionistă a fost interzisă în România, dar viața evreiască organizată a continuat. După revoluția din 1989, proprietățile evreiești naționalizate de regimul comunist au fost returnate comunității, lucru care a dus la revitalizarea vieții evreiești. 

Grație generozității Dr. Reuven Rudich, Divizia de Istorie Orală a fost în măsură să adune, să digitalizeze și să facă accesibile on-line peste 100 de interviuri care reflectă această istorie fascinantă. Mulți dintre cei intervievați vorbesc despre înfloritoarele lor comunități înainte de Holocaust. Sunt incluse proiecte, de exemplu, despre educația evreiască din Transilvania și despre mișcarea sionistă în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. De asemenea, colecția de interviuri documentează mișcările Bricha și Alyah Bet pe teritoriul românesc și din porturile românești, cum ar fi Constanța. Mai mult, imigranții evrei de origine română vorbesc despre emigrarea și absorbția lor în Israel, dar și în America de Nord și de Sud.